(Română) Pregătirea acoperișurilor verzi pentru iarnă

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Planificarea atentă a întreținerii unui acoperiș verde este un aspect important în păstrarea viabilității pe termen lung a teraselor verzi. În lipsa unei mentenanțe riguroase, un acoperiș vegetal are puține șanse de a fi în formă maximă, estetic și funcțional. Neglijarea întreținerii poate chiar duce la deteriorare ireversibilă a straturilor componente, în cazuri mai grave neîndeplinirea unui rol foarte important, aceea de a proteja și de a menține etanșeitatea hidroizolației. Din această cauză insistăm la toți beneficiarii noștri să urmărim un plan strict de întreținere în tot cursul anului.

În clima temperat continentală de tranziție, apropierea iernii ne aduce primele straturi de zăpadă persistente. Să amintim patru aspecte esențiale pentru prezervarea în condiții optime a acoperișului vegetal pe timpul iernii.

1. Curățarea scurgerilor și a jgheaburilor

Acest lucru este important în tot cursul anului. Iarna, în special iarna când precipitațiile în stare solidă se acumulează în cantități mari, iar topirea periodică a zăpezii și a gheții pune la încercare grea impermeabilitatea învelitorilor. Dacă sistemul de scurgere nu este eficace (e subdimensionat, sau după instalarea acoperișului verde, echipele de “meseriași” au lăsat resturi de ambalaje pe acoperiș, cara au fost duse de vânt în zona scurgerilor) apa se va acumula pe acoperiș și își va găsi drumul prin punctele cele mai slabe ale hidroizolației și nu in ultimul rând va distruge vegetația căruia nu îi place apa stătută.

În vederea prevenirii acestor erori, la construcții noi este indicat ca ultimul care părăsește acoperișul în construcție să fie amenajatorul de terase verzi, astfel riscul ca alte echipe de constructori să acceseze acoperișul și să arunce folii, cartoane, cârpe în zona verde, care ulterior să fie duse de vânt și de ploaie în scurgeri, devine mică.

Pentru a păstra sistemul de eliminare a apei în parametri optimi, toate elementele componente vor fi atent verificate și curățate. Instalarea cutiilor de control la fiecare scurgere de pe acoperișul verde este obligatorie, resturile și depunerile tinzând să se adune în special în jurul acestor scurgeri, blocând de facto calea apei.

2. Îndepărtarea zăpezii

La fel ca în cazul oricărui acoperiș, zăpada adunată în exces se va întinde uniform. Pentru a preveni încărcarea punctiformă a structurii, troienele vor fi împraștiate. În zonele unde acumulările de zăpadă în cantități mari sunt frecvente, o atenție deosebită necesită și acest aspect deja din faza de proiectare. Cum nu există literatură de specialitate în acest sens, recomandările noastre se bazează pe experiențele proprii. La îndepărtarea excesului de zăpadă se va păstra un strat de 15–20 cm, protejând asftel vegetația, atât mecanic, cât și de efectele intemperiilor extreme, îngheț, variații bruște de temperaturi, etc. Cea mai simplă și eficace metodă de a elimina surplusul de zăpadă este încărcarea acestuia pe o pătură și tragerea până la marginea acoperișului, sau zonele de vegetație neacoperite de zăpadă. Dacă păstrăm stratul protectiv de zăpadă de 20 cm, nu mai există nici pericolul să rănim vegetația.

3. Hidroizolația

În primele săptămâni ale iernii putem să verificăm starea straturilor de hidroizolație, să inspectăm în special îmbinările, colțurile, orice loc vulnerabil sau în care izolația este mai expusă eventualelor acțiuni mecanice sau ale intemperiilor. În plus, înainte de căderea primelor zăpezi se verifică și condiția generală a acoperișului verde, în special daune provocate de eroziunea vântului, a ploii sau a păsărilor (acestea tind să-și facă cuiburi mai ales pe acoperișurile cu structură ultraușoară, vata minerală hidrofilă fiind un material preferat al acestora în cuibărit). Remedierea eventualelor probleme va asigura regenerarea rapidă în primăvară a zonelor afectate și va proteja hidroizolația de expunerea la elemente meteo nefavorabile, extreme.

4. Tunderea și plivitul

Toamna târzie sau iarna nu este o perioadă propice pentru curățarea vegetației de plante uscate sau nedorite, ori a tunderii plapumei vegetale. Pe lângă aspectul natural aceste plante aduc și un plus de protecție a plantelor de statură mică și a lăstarilor aflate în repaus până la venirea primăverii.

5. Administrare de îngrășăminte

Odată cu venirea toamnei trebuie distribuite îngrășăminte pregătitoare de iarnă, bogate în fosfor și potasiu, magneziu și micro- respectiv nanoelemente. Acești fertilizatori vor contribui la o rezistență mai bună a vegetației peste iarnă și un start mai timpuriu primăvara.
Doza recomandată e cca. 40 g/mp.

Întreținerea acoperișurilor verzi nu este o operațiune costisitoare, însă este absolut necesar să se realizeze la timp și în mod adecvat de către echipe cu experiență în acest domeniu.